Pe o suprafata plana, nu am nevoi, dar am anumite dorinte. Incerc sa-mi creez situatii, niciodata "limita" cu toate ca uneori nu se pot evita, insa ma descurc si bine si mai putin bine cu ele.Totul pare relativ si nu incerc sa stabilesc date intre stari. Dar dupa, am timp sa ma gandesc si imi dau seama ca nevoile exista. Ele nu dispar, doar isi muta orizonturile.
Prin urmare cu totii avem nevoi si dorinte...ce putem face casa le dobandim? Mediul in care traim e destul de bun pentru a le dobandi ?In concluzie, am nevoi....Care sunt ele?Pot raspunde si atunci raspunsul meu nu ar avea nicio logica si nici coerenta.
Vorbeam ieri de sila fata de tot ce ma inconjoara si ce se intampla in ultimul timp, luni, ani in Romania...decaderea treptata a societatii, a omului in sine...Viitorul nostru, al copiilor nostri e compromis si singura aspiratie sau singurile aspiratii din jurul meu e sa ne fie bine si sa plecam de aici. Nevoia de a emigra e una din aspiratii si ma tot intreba daca aceasta nevoie care ma invaluie din ce in ce mai mult reprezinta o modalitate de a supravietui sau este o metoda de a evolua.In momentul asta gandul de a reusi in alta parte decat langa toti cei dragi si laanga familia mea, intr-o lume plina de straini si de moduri de comunicare diferite de cele prin care am reusit sa ma dezvolt pana in prezent,ma cam sperie putin, dar dorinta de-a avea o viata mai buna, de un viitor poate mai sigur pentru mine si familia mea ma impinge din ce in ce mai mult la dorinta de-a pleca cat mai departe si de-a emigra.Nu vreau sa ma axez foarte mult pe motivele care ma duc cu gandul de-a emigra ,imi fac rau de unul singur. Chestia ca aici nu ma mai simt bine...in propria mea tarisoara ma simt un strain.Asta e cel mai dureros...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu